Finita la comedia…

Pe 14 iuniae a fost ziua cea mare, în urma cărei, (cum a zis vicepreşedintele Moldovei) suntem Doamna doctor şi Domnul doctor. Şi cel mai plăcut era să am alături de mine, în această zi, această frumuseţe strălucitoare )))

Zaz

Dat recent peste această cîntăreaţă şi m-a cucerit totalmente, chiar dacă nu cunoaştezi franceza, savuraţi măcar acest glas…

О великий Гугл!

Chiar aşa, n-aţi luat-o razna, acest articol va fi în rusă, cum tot vorbesc în această limbă destul de des şi toată literatura citită de mine e în rusă, şi toate filmele pînă nu demult tot numai în ea erau privite, de ce să nu scriu şi un articol… Так что пристегните ремни!

Не знаю балывылись ли вы когданибуть или может просто замечали, когда хочеш найти чтонибуть в гугле, начинаеш вводить слова и он автоматически выдаёт то что как бы он предпологает что мы, возможно ищем, конечно это то что люди ищут чаше всего и скорей всего это не то что интересут вас, но всё же картина которая складываеться из данных „предположений”достаточно интересна. Давайте же расмотрим несколько примеров, первая часть – то что вводим мы, вторая – то что нам предлогают.

что если… я шампунь

когда начнётся… война с ираном

в чём разница… между уткой

как различить… пол черепахи

как спрятать … труп

чем можно… заменить разрыхлитель

как пригласить… родственников в сша

как постирать… пуховик

как вывести… камни из почек

как удалить… одноклассники!!!!

как застрелить… свинью

как любить… мужчину

как заниматься… на эллиптическом тренажере

кому можно… сдавать кровь

сколько стоит… iphone 4s

любовь…в большом городе

мэр… киева

зачем мне… холодильник

чем закончиться… маргоша

нужен совет по… vodan barracuda 336-1

В общем, вы и сами можете всё это проверить или попробывать что-то своё, уверен настроение у вас поднимется )))

Ce ar fi dacă…

Ce ar fi dacă… de multe ori cînd ziceam „nu” aş fi spus „da”, dacă mă stăruiam mai mult decît aş fi făcut-o, dacă alegeam totuşi engleza în locul la „parlez vous francais”, dacă mă împreetineam cu altcineva, dacă înfăptuiam cele mai nebune planuri, dacă nu-i aveam pe cei răbdători lîngă mine, dacă nu era să fie…. Atîtea mărunţişuri se aruncă în ochi, acum privest toţi anii şi înţeleg – ATÎTEA MĂRUNŢUŞURI!  Cîte au fost care puteau decurge în mii de alte moduri şi ar fi fost cu totul altfel, dar s-au întîmplat, mii… un infinit de aţişoare s-au împletit împreună una cîte una şi toate doar pentru a mă aduce aici, cu tine împreună.

În sfîrşit!

S-o ia al naibii dar astăzi zic că s-a sfîrşit! Am susţinut examenul de stat, am finisat Universitatea noastră „mîndră” de Medicină, dar „mîndră” în nişte ghilimele extrem de mari. Aici am văzut de toate şi de toţi… cum se cumpără, cum se vinde, se minte în faţă, se trădează pe după spate, se subestimează cei ce merită (şi să nu credeţi că vorbesc de mine), oameni… mulţi oameni pe care îi privesc şi îmi vine să strig… „Da chiar n-aveţi puţin simţ!!!!” Anume aici mi s-a înăsprit şi mai tare sentimentul de ură faţă de oameni. Jale… o mare jale de viitorul acestei ţări. Şi astăzi am văzut-o clar ca niciodată.

Dar sunt şi recunoscător ce-i drept. Aici am am cunoscut dragoste, aici am cunoscut prietenie adevărată. Aici am învăţat să nu te bazezi pe cineva şi întotdeauna să lupţi pentru părerea proprie. Şi nu-mi pasă, mă auziţi? Nu-mi pasă!!!!!!!!!!! Cine sunteţi, ce post deţineţi, cîtă practică aveţi şi cu cîţi ani sunteţi mai în vîrstă. Desigur uneori tăcerea mult înseamnă iar capul se poate şi pleca uneori dacă e nevoie, dar niciodată în faţa prostiei omeneşti.

Şi de ce zic că-i „mîndră”? că se scurge din oameni, iese din toate găurile, persoane de doi bani, care n-au obţinut nimic sau în cel mai bun caz nu mai mult decît alţii, din cei ce privesc de sus şi dacă ar putea tear scuipa în faţă. Oameni pe ale căror frunte se poate de tăiat cu lama – „Fii mai simplu”. N-am văzut în alte universităţi aşa oameni dar sincer doresc să-i văd din nou… doresc să-i văd peste 10-20 de ani şi să mă rîd în hohote, Ok, nu zic că voi fi mai sus de ei dar la urma urmei şi nici n-am zis-o niciodată.

În sfîrşit… s-au scurs 6 ani, şi fără nici un regret le zic adio, le las în urmă şi iau cu mine doar ce-i cel mai de preţ. Totuşi a meritat, poate am pierdut multe şi multe au fost făcute în zădar, dar cel mai important din viaţa mea rămîne alături de mine.

  Inna, te iubesc din tot sufletul, tu m-ai ajutat să trec mai departe, şi pentru cine sunt acum îţi voi fi mereu recunoscător. Eşti cel mai scump cadou care mi lar fi putut face viaţa.

You start to wonder why you’re here not there

I think I’m moving but I go nowhere
Yeah I know that everyone gets scared
But I’ve become what I can’t be, oh

You start to wonder why you’re here not there
And you’d give anything to get what’s fair
But fair ain’t what you really need

Da m-am săturat de totul pe naiba! Nimeni n-a zis că viaţa e uşoară, sau sinceră şi plină de dreptate, its bullshit, da nici chiar aşa, şi nu că aş fi persoana care se plînge cînd ceva nu-i aşa, pur şi simplu priveşti în jur şi vezi toată turma asta de oameni, mă scuzaţi de expresie dar alta nu-mi vine în cap. Încăpăţînaţi, încrezuţi, nepăsători, cei ce numai şi caută cum să şmecherească pe cineva, să scoată un ban în plus, să găsească o scurtătură şi să ocolească cît mai rapid şi mai uşor… Desigur uneori mă gîndesc că poate a fost al naibii de nasol să te naşti într-un astfel de timp… dar privesc generaţiile trecute, generaţia mea şi în special cele ce vin din urmă şi mie milă, mie milă de viitor…

Era ceva bun în acel timp…

Uite că scriu din nou după atîta timp, şi nu despre faptul de ce o fac acum sau de ce nu am scris atîta timp, I have my reasons.

Şi poate nu e posibil de uitat aceste lucruri pe care aş dori să le expun dar am observat că cu acest ritm nebun de viaţă pe care îl avem, îl am, uneori mai uiţi de lucrurile cu adevărat bune şi simple, şi cum tot au răsărit în mintea mea nu demult… mi s-a făcut un dor nespus de acele momente cînd vara mai la fiecare colţ stăteau acele aparate, la care te puteai răcori cu un pahar de apă rece la doar 25 bani, sau 50 dacă vă plăcea cu sirop, şi mai ţin minte cum veneam de la şcoală şi lîngă casa noastră se vedea îngheţată în păhărel sub formă de „rojoc” tot la 50 de bani, da încă acei vechi ))) , acum posibil doar pe la McDonalds găseşti aşa ceva, şi desigur gustul nu e acela. Îmi aduc aminte cum cumpăram patroane cu CO2 pentru sifon şi făceam apă minerală acasă… posibil purşisimplu eram copil, şi mă bucuram ca un copil, posibil adînc în suflet acel copil şi a rămas dar mie dor de acele momente şi posibil peste 10-20 ani o să-mi amintesc la fel de ceea ce fac acum şi o să-mi fie dor de ele,who can tell.

Octavian Paler – Avem timp

Uite că ieri, datorită profesorului nostru, am făcut cunoştinţă cu un prozator, eseist şi jurnalist român – Actavian Paler, şi anume cu una din creaţiile sale pe care a scris-o cu doar ceva timp înainte de a deceda. Nu am auzit de el înainte – păcat, dar creaţia dată m-a pus în oarecare măsură pe gînduri… Aş dori să vă prezint şi vouă un mic fragment, sper să vă placă.

Avem timp

Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergăm în dreapta şi-n stînga, să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou, să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine, avem timp să citim şi să scriem, să corectam ce-am scris, să regretăm ce-am scris, avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai tîrziu.
Avem timp pentru ambiţii si boli, să învinovăţim destinul si amănuntele, avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp să ne-alungăm întrebările, să amînăm răspunsurile, avem timp să sfarâmăm un vis şi să-l reînventăm, avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecţii şi să le uităm după aceea, avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru puţină tandreţe. Când să facem şi asta – murim…

Where is our limit?

– You didn’t know him. He was a good man before all this happened.

– They’re all good men before something happens to them. Some of them stay good, no matter how they’re treated.

Am auzit aceste cuvinte recent şi am început să mă gîndesc – oare ce se întîmplă cu o persoană cînd ea decide să treacă limită şi să se transforme dintr-un om bun în unul rău. Să presupunem că fiecare dintre noi are propria înţelegere în vederea a ceea ce e bine şi ce e rău şi unde se află limita între acestea două. Oare ce poate să ne împingă să trecem această limită? Ce poate fi pentru noi acel CEVA ce va schimba totul, ce va stinge omenescul din noi şi ne va transforma… în altcineva. Nu v-aţi întrebat niciodată? Sunt încrezut că credeţi în ceva în viaţă, că aveţi anumite principii după care vă conduceţi, în ce situaţie veţi fi gata să jertfiţi totul? Oare cum este trasă această limită în fiecare din noi? E genetic, ereditar, poate ţine de educaţie, de caracter… un mic impuls şi cineva deja se schimbă complect, pe cînd alţii întradevăr rămîn la fel ce nu le-ai face. E bine sau nu? Poate va fi mai folositor să reacţionăm decît să tolerăm…  Să ne schimbăm în dependenţă de circumstanţe, să mutăm acea limită tot mai departe, încetul cu încetul… Dar dacă vom fi nevoiţi să ne schimbăm prea des, oare cînd vom ajunge la acel moment cînd ne va fi ruşine să privim propria imagine în oglindă? Viaţa noastră poate fi doar o luptă cu noi însuşi, îmi pare rău de cei ce se dau prea repede bătuţi. Posibil cînd o să ajungem să ne ridicăm asupra propriei persoane vom vedea lucrurile puţin altfel, posibil o să-i observăm pe ceilalţi din jur, ce fac acelaşi lucru. Prea multe gînduri, prea multe divergenţe.

„Doar cei ce încearcă să ajungă după limită ştiu cît de departe ei pot ajunge…”

Start All Over Again

Nu mă pot sătura de el şi gata…

Take a step back, turn around
Look at the world that you’ve let down
My, my, such a disgrace
The damage is done you can’t replace it
These are the things your mind will tell you
These are the things your heart will say
These are the things that leave you hopeless
These are the times you say
There is no way, no way, no way

But as long as you are breathing
You can start all over again
If your heart’s beating
You can start all over again
Goodbye Sorrow, you can start all over again
Hello Tomorrow, you can start all over

Wake up to the perfect sun
The long night is over, a new day has begun
Oh yes, dare to believe mercy flows in the morning
Your spirit is set free
These are the things your mind will tell you
These are the words your heart will say
These are the thoughts that leave you fearless
These are the hands that point the way

As long as you are breathing
You can start all over again
If your heart’s beating
You can start all over again
Goodbye Sorrow, you can start all over again
Hello Tomorrow, you can start all over

Everything can change if all our things are new
The impossible is here and it’s crying out for you
Everything is gonna work out right
Just like we prayed it would
Growing miracle after making a yes
It’s working for you

„Regretele îi cuprind nu pe cei ce au eşuat, ci pe cei care nici măcar n-au încercat” ©